Siguranța online și eTwinning

  • B. Tendințe/probleme/politici și practici

  • B1: Drepturi și responsabilități

  • Î6: Care sunt drepturile și responsabilitățile persoanelor în mediul online?

    Nu este întotdeauna ușor să-ți cunoști drepturile și responsabilitățile când navighezi online. O regulă de bun simț spune să faci analogie cu modul în care ai proceda în lumea reală. În general, regulile sunt identice în ambele medii (virtual și real), însă s-ar putea să vă confruntați cu situații în care nu aveți un punct de reper clar delimitat în „lumea reală”, așa că este la fel de important să vă cunoașteți drepturile în mediul online.

    1. Pentru mai multe informații despre reguli și regulamente, consultați Codul UE al drepturilor în mediul online.

    2. Dacă sunteți în căutare de exerciții pe această temă, vă invităm să consultați capitolul 1 al manualului „Web We Want” pentru tineri, în care sunt abordare „Drepturile și responsabilitățile mele”.

  • B2: Confidențialitate și protecția datelor

  • Î7: Cum să protejăm dispozitivele școlii împotriva programelor rău-intenționate?

    După cum arată și numele lor, programele rău-intenționate (malware) au fost concepute pentru a accesa în secret un sistem sau o rețea de calculatoare, fără acordul proprietarului. Printre acestea se numără virușii, viermii informatici și programele spion. Odată intrate în sistem, programele rău-intenționate produc rezultate nedorite, care variază de la a fi o simplă prezență intruzivă și enervantă la compromiterea informaților personale de pe sistem sau, pur și simplu, la distrugerea fizică a sistemului. De obicei, programele rău-intenționate pătrund în sistemul IT al unei școli prin mesaje nesolicitate (spam), fișiere contaminate descărcate de pe Internet sau dispozitive portabile infectate (USB, hard-disk extern, e-mail, telefon mobil etc.).

    Printre măsurile recomandate se numără:

    1. instalarea de paravane (firewall) și sisteme de protecție antivirus, precum și continua actualizare a acestora, pentru a evita breșele de securitate

    2. blocarea site-urilor și ferestrelor (pop-up) nedorite, personalizând parametrii de securitate ai browser-elor folosite pe calculatoarele din școală

    3. informarea elevilor în legătură cu motivația acestor măsuri (pentru propria lor siguranță)

    4. instaurarea unui protocol riguros de utilizare a Internetului și de verificare automată a prezenței programelor rău-intenționate în mesajele personale pe calculatoarelor școlii

    5. organizarea unui instructaj de bază, destinat personalului școlii, cu norme de detectare a fișierelor infectate, de descărcare a fișierelor sau folosire a dispozitivelor portabile

    6. Toată lumea, de la elevi la personalul școlii, trebuie să învețe să scaneze toate fișierele înainte de a le folosi pe calculatoarele școlii.

    7. desemnarea unei persoane de contact competente, care să gestioneze toate problemele legate de programele rău-intenționate, și instaurarea unei proceduri oficiale de raportare a incidentelor.

  • Î8: Cum să protejăm datele sensibile din școală?

    Datele sensibile dintr-o școală se referă, fără însă a se limita la acestea, la informațiile personale ale elevilor și personalului, la informațiile despre sănătatea, rezultatele la învățătură și profilul psihologic ale elevilor, la salariile și parcursul profesional al personalului, precum și la datele privind conducerea școlii. Aceste date se pot regăsi pe calculatoare, dispozitive de stocare mobile, servere aflate în școală sau în alt loc (tot mai des în cloud) sau pe documente tipărite folosind o imprimantă personală sau de rețea. Protejarea insuficientă sau dezvăluirea inadecvată a acestor date poate duce la crearea unei breșe de securitate sau la încălcarea legislației de protecție a datelor cu caracter personal.

    Printre măsurile recomandate se numără:

    1. înființarea a două rețele de calculatoare separate: una pentru interacțiunile dintre elevi, profesori și părinți, alta destinată aspectelor administrative, găzduită pe un server securizat

    2. actualizarea permanentă a sistemelor de protecție antivirus, evitând astfel să deveniți ținta hacker-ilor

    3. criptarea și protejarea cu parolă a datelor sensibile și evitarea salvării datelor necriptate pe dispozitive portabile

    4. organizarea unui instructaj de bază, destinat personalului școlii, cu norme de protecție a datelor sensibile (pentru a beneficia de sprijin în acest sens, vă recomandăm să contactați Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal)

    5. instaurarea unui protocol riguros de copiere și descărcare a datelor sensibile din sistemele administrative, precum și evitarea, pe cât posibil, a acestor acțiuni

    6. executarea, în mod regulat, de copii de siguranță ale dispozitivelor în cauză.

    Recomandare! Nu lăsați documente sensibile în imprimante cu acces public! Înainte de a arunca astfel de documente la coș, vă recomandăm să le distrugeți mai întâi. În plus, evitați să adunați date sensibile dacă nu este necesar. Nu puteți compromite ce nu aveți!

  • Î9: Ce trebuie avut în vedere în privința utilizării dispozitivelor mobile în școli?

    Prezența dispozitivilor mobile se traduce într-un acces la Internet ubicuu, la dispoziția tuturor. Atunci când sunt folosite proactiv și creativ în sala de clasă, telefoanele mobile oferă șanse fără egal, deși, uneori, se dovedesc un factor perturbator, dând naștere unor comportamente precum trișatul sau hărțuirea. În orice caz, recomandăm școlilor să elaboreze o politică privind posesia și utilizarea telefoanelor mobile în perimetrul școlii, politică aplicabilă atât în cazul personalului, cât și al elevilor.
    Printre măsurile recomandate se numără:
    1. elaborarea unor strategii de integrare (mai) constructivă în activitățile didactice
    2. elaborarea unui regulament al școlii privitor la posesia și utilizarea telefoanelor mobile de către personal și elev. Regulamentul va fi aplicat în mod unitar, la nivelul întregii școli. Regulamentul va răspunde cel puțin la următoarele întrebări:
    a. Când se permite/interzice utilizarea telefoanelor mobile în perimetrul școlii?
    b. Este permisă utilizarea aplicațiilor foto și video? În ce condiții pot fi publicate fotografia sau filmul rezultat?
    c. Unde trebuie păstrate telefoanele mobile în timpul orelor?
    d. Elevii au acces la rețeaua Wi-Fi a școlii de pe telefoanele personale?
    e. Ce tip de conținut poate fi accesat?
    f. Ce consecințe presupune încălcarea regulamentului de utilizare a telefoanelor mobile?
    3. redactarea unei secțiuni în politica de securitate online a școlii privind modul în are tehnologiile pot sau nu fi utilizate în sala de clasă
    4. organizarea unor discuții regulate cu personalul școlar și elevii, pentru a revizui regulamentul de utilizare a telefoanelor mobile și a discuta măsurile ce se impun atunci când regulamentul este încălcat
    5. informarea părinților în legătură cu regulamentul de utilizare a telefoanelor mobile, cu necesitatea acestor măsuri și cu posibilele consecințe ce decurg din încălcarea regulamentului

    În cazul confiscării telefonului mobil, elevul va închide telefonul înainte de a-l preda profesorului, pentru a garanta protecția datelor personale de pe telefon. Dacă telefonul nu este returnat la sfârșitul orelor, părinții vor fi informați, iar telefonul va fi păstrat într-un loc sigur.
    Dacă elevilor li se acordă permisiunea de a accesa rețeaua Wi-Fi a școlii de pe telefoanele lor mobile, se va avea în vedere constituirea unei rețele diferite de cea folosită pentru chestiunile de personal/activitatea de bază.
     

  • Î10: Ar trebui să-mi schimb parola mai des?

    Multe instrumente online necesită înscriere, ca atare creăm foarte des parole. Suntem însă suficient de atenți la acest proces? O parolă puternică vă poate proteja reputația online, prin urmare trebuie să aplicați cu rigurozitate câteva reguli de bază legate de securitatea parolelor.

    Recomandări utile:

    1. Parola reprezintă o cheie importantă, care oferă acces la sistemul dumneavoastră. Evitați să oferiți utilizatorilor noi o parolă standard, „de prim acces”!
    2. Asigurați-vă că sistemul dumneavoastră atribuie câte o parolă diferită fiecărui nou venit, apoi rugați-i pe aceștia să-și genereze propria parolă în momentul în care accesează sistemul școlii.
    3. Reamintiți colegilor și elevilor cele patru reguli de aur ale creării unei parole securizate:

    a. Realizați o parolă lungă și complexă. Ideal ar fi să conțină între 10 și 14 caractere. Lungimea parolei este cel mai important aspect al robusteții unei parole.
    b. Folosiți un amestec de cifre, simboluri, litere mici și mari și semne de punctuație.
    c. Folosiți formule mnemonice pentru a o reține. De exemplu, o propoziție precum „Fiica mea, Elena, are o chitară nouă” devine „Fm,E,=c9” sau „Ador să joc tenis non-stop!” devine “<3Sjt247!”
    d. Nu folosiți niciodată informații personale ușor de verificat în parolă. Ne referim aici la nume, date de naștere, nume de animale de companie, adrese, școli, numere de telefon, numere de înmatriculare auto etc. Oricine va dori să vă acceseze contul se va gândi prima dată la aceste informații.

    4. Integrați regulile esențiale de gestiune a parolelor în politica de siguranță online. Rugați-i pe profesori să consulte frecvent, alături de elevi, politica de utilizare rezonabilă, pentru a-și reaminti regulile pe care s-au angajat să le respecte.

    Nu uitați! Parolele sunt precum periuțele de dinți. Nu trebuie date nimănui și trebuie gestionate cu atenție, fie schimbându-le, fie folosind un instrument de gestionare a parolelor precum Dashlane sau LastPass! Dacă utilizatorii simt cu adevărat nevoia să-și noteze parola, trebuie să o facă pe un suport care nu are nicio legătură cu dispozitivul la care aceasta oferă acces.

    Țineți-vă școala la curent cu ultimele informații din sfera TIC. Pentru un plus de sprijin, consultați serviciile oferite de proiectul eSafety Label.

  • B3: Drepturi de autor

  • Î11: Profesorii care își fac publice materialele ar trebui să solicite drepturi de autor?

    Drepturile de autor vă protejează lucrările publicate sau nepublicate de reproducerea neautorizată, în care nu vi se oferă recunoașterea și compensațiile necesare. Drepturile de autor vizează atât cărțile, cât și reclamele, articolele, certificatele, scrisorile (inclusiv e-mail-urile), versurile melodiilor, hărțile, compozițiile muzicale, conceptele de produse etc.

  • Î12: Ce sunt licențele Creative Commons și cum funcționează acestea?

    Licențele și instrumentele de licențiere Creative Commons oferă oricui, de la creatori individuali la companii și instituții mari, o modalitate simplă, standardizată de a permite altor entități să le folosească opera.

    Toate licențele Creative Commons au multe caracteristici importante în comun. Fiecare licență îi ajută pe creatori — dacă folosesc instrumentele noastre, îi numim „licențiatori” — să-și păstreze drepturile de autor, permițându-le, în același timp, altora să copieze, să distribuie și să le exploateze opera — cel puțin în scop ne-comercial. Fiecare licență Creative Commons garantează că licențiatorii beneficiază de recunoașterea binemeritată pentru opera lor.

  • Î13: Unde pot găsi materiale (fotografii, videoclipuri, prezentări, muzică) sigure din punct de vedere al drepturilor de autor?

    Una dintre funcțiile importante oferite de Creative Commons este posibilitatea de a căuta conținut reutilizabil. Pentru a căuta conținut CC puteți apela la Google, pentru imagini, accesați Flickr, pentru albume, Jamendo, iar pentru conținut media general, spinxpress. Wikimedia Commons, galeria multimedia oferită de Wikipedia, se numără printre utilizatorii de bază ai licențelor Creative Commons. În privința muzicii, puteți consulta articolul eTwinning „Malbert’s Melodier: Muzică de la un profesor pentru profesori”, în care veți găsi informații despre o colecție de muzică concepută pentru eTwinning, ce poate fi folosită cu titlu gratuit.

    Pentru mai multe informații, consultați site-ul Creative Commons.
    Aici vă puteți familiariza cu noțiunea de „distribuire în condiții identice”.