Limba uneşte oamenii. Deşi învăţarea unei limbi străine are multiple avantaje profesionale, avantajele culturale care derivă din capacitatea de a comunica cu cetăţenii unei naţiune vecine sunt la fel de importante. De multe ori, limba de comunicare între persoane din ţări diferite nu este neapărat şi limba maternă a vreuneia. Pe de altă parte, în universul eTwinning, multe şcoli demonstrează tocmai contrariul: învaţă şi comunică în limba ţărilor vecine pentru a se apropia pe mai multe paliere.

Proiectele eTwinning între ţări vecine sunt ideale pentru învăţarea limbilor străine, pentru că permit elevilor să-şi îmbogăţească nu doar abilităţile cognitive în ceea ce priveşte achiziţiile lingvistice, ci şi în privinţa abilităţilor sociale şi academice. Sabina Vecchione Gruener este cadru didactic italian. În calitate de profesor de germană care predă în Trieste, dar care a studiat şi sârbo-croata, şi slovena la universitate, apreciază cu adevărat limbile ţărilor vecine, fiind, în multe privinţe, un pionier în acest domeniu. La întrebarea „Ce limbi străine predaţi?”, răspunsul vine doar după o atentă cumpănire. “Păi… germană. La universitate, am studiat limbi străine, şi anume germană, sârbo-croată şi slovenă. Spun asta pentru a arăta că eram conştientă, chiar şi atunci, că aparţin unei ţări care se învecinează cu altele, unei ţări multiculturale, iar această perspectivă a rămas neschimbată de-a lungul anilor.”

În privinţa activităţii ei didactice curente, Sabina consideră că elevii ei pleacă cu un bagaj informaţional important de la ore, nu doar lingvistic, ci şi istoric. “Faptul că predau germană în Trieste are ceva aparte, pentru că oraşul are o relaţie strânsă cu cultura germană: a făcut parte din Imperiul Habsburgic timp de câteva sute de ani. Acest fundal istoric se reflectă în dialect, în tradiţiile culinare şi în diferite expresii…”

Referindu-se la experienţa elevilor săi în cadrul proiectului eTwinning, care s-a tradus şi prin descoperirea factorilor menţionaţi, ea a relatat că proiectul a a avut o dimensiune revelatorie pentru mulţi dintre tineri. “[…] De exemplu, faptul că anumite cuvinte germane apar şi în dialectul nostru sau faptul că prietenii austrieci mănâncă aceleaşi preparate ca noi, când noi credeam că sunt specialităţile noastre, toate acestea ne-au permis să ne descoperim vecinul, dar şi o parte din noi.”

Traversăm graniţa şi o găsim pe Cornelia Esterl, partenerul de proiect al Sabinei, profesor austriac de italiană în Klagenfurt. Pentru Cornelia, învăţarea limbii unei ţări vecine este un demers important pe mai multe niveluri. “Motivaţia de a învăţa limba vecinului nu are la bază doar motivele economice, ci culturale.” În privinţa experienţei elevilor, ea consideră că “elevii văd limba nu doar ca pe o disciplină şcolară, ci ca pe o realitate aparţinând unei culturi, la care pot participa şi ei dacă doresc.” Frontiera comună le-a permis elevilor Corneliei şi Sabinei să se întâlnească. Astfel, învăţarea limbilor germană şi italiană are un scop bine definit pentru elevi – aceştia devin turişti internaţionali, capabili să comunice la nivel internaţional.

Signe Sloth este cadru didactic danez. Alături de elevii săi, ea a intrat în parteneriat cu o şcoală din Suedia, cu scopul de a învăţa, reciproc, limbile prin intermediul cântecelor, dansului şi literaturii. Deşi suedeza şi daneza fac parte din aceeaşi familie lingvistică, Signe ne-a explicat că elevii ei au nevoie de un impuls suplimentar pentru a învăţa limba ţării vecine. “Daneza şi suedeza sunt asemănătoare. Dacă însă întrebi elevii dintr-o clasă daneză, doar doi sau sau din 20 de elevi au fost în Suedia. […] Nu ştiu nimic despre limba suedeză şi cred că nu o înţeleg deloc. Unul dintre obiectivele proiectului a fost să învăţăm să înţelegem limba celuilalt, prin urmare engleza (limbă vorbită de ambele grupuri) a fost interzisă în proiect.”

În privinţa contextualizării demersului de învăţare a unei limbi străine, Ria de Wilde, din comunitatea vorbitoare de olandeză a Belgiei, a explicat că, pentru ea, deprindea limbii vecinilor francezi a devenit o activitate distractivă pentru elevi au putut interrelaţiona şi discuta pe marginea unui subiect comun: comerţul echitabil. “Elevii francezi pregătesc o lucrare pe acest subiect, iar elevii noştri sunt şi ei interesaţi. Studiază economia şi sunt interesaţi de comerţul echitabil, însă din altă perspectivă. Prin urmare, cooperăm pe acest subiect şi învăţăm limba.” Motivaţia şi colaborarea dintre elevi sunt stimulate prin mularea conţinutului proiectului lor pe un subiect de interes comun.

Sabina, Cornelia, Signe şi Ria au reuşit ca, prin intermediul limbii, să determine ca “diferenţele” să dea naştere la “asemănări”. Elevi care nu au întâlnit niciodată un elev dintr-o ţară vecină îşi dau seama deodată că au o istorie comună, se delectează cu aceeaşi muzică şi aceleaşi filme, iar în unele cazuri au expresii comune – dintre care unele nu sunt des întâlnite nici măcar în ţara lor. Odată ce au traversat graniţa lingvistică, atât cadrele didactice, cât şi elevii au descoperit că au competenţe noi, cunoştinţe noi şi, poate cel mai important, prieteni noi.

Informaţii suplimentare:

• Descoperiţi proiectul eTwinning câştigător la categoria specială limba unei ţări vecine, ediţia 2011.
• Urmăriţi un material video în care doamna comisar european Androula Vassiliou vorbeşte despre importanţa multilingvismului.
• Ascultaţi o prelegere eTwinning, susţinută de Paddy Carpenter, vizavi de învăţarea unei limbi străine.
• Descoperiţi cele mai recente demersuri ale Uniunii Europene în domeniul multilingvismului.
• Testaţi-vă cunoştinţele lingvistice cu ajutorul unui chestionar lingvistic.